vineri, 26 februarie 2010

Am fost si eu Garantat 100%

Marti seara, dupa o experienta mai putin placuta cu vecini, inundatii, procese, indiferenta, nesimtire si multe altele ... cum spuneam, marti seara am fost sa ma igienizez spiritual la cea mai frumoasa emisiune TV - Garantat 100%.
Butterflies in My Stomach au fost invitati acolo (detalii pe "let it flow...!")
Sunt fericit sa va spun ca a iesit excelent si ca de abia astept ziua de 7 martie sa vedem cu totii emisiunea, prima din noul sezon.
 
(photo credit www.nainer.ro)

duminică, 21 februarie 2010

Jazz-ul romanesc nu a murit

Aseara, la Art Jazz am vazut un concert extraordinar si cu totul nasteptat si din pacate, datorita "evolutiei" muzicii de jazz din Romania, total nesperat.
Sub titulatura bizara de Parlea Brothers, pe scena clubului au urcat trompetistul Sebastian Burneci si saxofonistul Catalin Milea, muzicieni tineri, de mare perspectiva si, poate de aceea, aflati doar in vizita prin Romania. Cei doi, i-au avut alaturi pe Sorin Romanescu la chitara, pe Razvan Cojanu la contrabas si pe Bobby Petrov la baterie.
Impreuna, cei cinci au reusit sa readuca in, poate cel mai cunoscut club de profil din tara asta, cele mai fine repere din spiritul autentic al muzicii de jazz si anume viziunea, curajul, libertatea exprimarii si, nu in ultimul rand, stiinta. Am avut o senzatie (de mult uitata in relatia cu jazz-ul autohton) de autentic, valoros, sincer si personal.
Am remarcat un repertoriu bine si original ales, cu piese de  Miles Davis (ceva necunoscut mie, dar ma voi interesa), Jimmy Heath, Dizzy Gillespie si ... Catalin Milea.
Iata ca mai sunt si romania care nu abuzeaza de Summertime si Autumn Leaves si inteleg ca repertoriul international este, practic, infinit si nu trebuie decat putina deschidere, fie de minte, fie de carte, pentru a privi inainte.
S-a cantat frumos, energic, cu sens, cu nerv, cu tehnica, cu sensiblitate, onest  si modern. Despre muzicienii de pe scena, as avea numaii cuvinte de lauda. Tobosarul bulgar Bobby Petrov, actualmente stabilit in Olanda, la fel ca Sebastian Burneci si Catalin Milea, cum spuneam, tobosarul, teribil de tehnic si ingenios, a tinut cantarea la nivelul de nuanta si forta optim. Bineinteles ajutat ritmic si de Razvan Cojanu, cu o abordare mult mai personala, mai ales in setul al doilea. Despre Sorin Romanescu s-au terminat toate laudele. Daca as mai face-o ar insemna sa ma repet, asa cum face el cu evolutiile sale excelente. Sorin esti extraordinar!
Despre cei doi suflatori ar trebui sa va spun atatea, ca nu stiu daca imi ajunge spatiul aici. Daca pe Sebastian il cunosc atat de bine (noi cantand impreuna in "Butterflies in My Stomach") si stiind prea bine ce poate, marea surpriza frumoasa a fost Catalin pe care nu-l mai vazusem de ceva ani. Evolutie superba!
Nu ma pot abtine sa nu remarc cele trei compozitii ale saxofonistului Catalin Milea si anume: "My Cousin, Dracula", "Snow Trail" si "Fat Cat", piese ce pentru mine au fost o reala surpriza aducatoare de bucurie si speranta ca jazz-ul romanesc nu a murit.
El este doar plecat din Romania.

PS: daca puteti, asta seara la Clubul Taranului de la ora 21:30 - Parlea Brothers Quintet

sâmbătă, 20 februarie 2010

Inca una .... si ma duc !(?)

- Alo, buna ziua, Bujor Stoicovici?
- Da, el ..
- Sunt Catalin Stefanescu de la emisiunea Garantat 100% ...

Moment in care am inceput sa tremur ca in clasa a VII-a, cand m-a sunat fata profesorului de muzica sa ma invite la ziua ei ... 27.09.1986 ......
.........

18.02.2010 .... inca tremur, in timp ce raspund "Bineinteles ca vrem ...." si pun sumar la punct un plan de bataie in care imi spune ca voi fi sunat de producator, iar eu de abia imi pot regla respiratia pentru o discutie inteligibila.
Este in ziua concertului Butterflies in My Stomach in Control si, cu un moment de stapanire, imi vine ideea sa-l invit "deseara in Control"
Nu va mai povestesc ca a si venit, ba chiar a stat la tot concertul, iar la sfarsit era cel putin la fel de bucuros ca si mine.
....
20.02.2010 .... nu, nu a fost un vis. A fost aducerea pe pamant a inca unuia de-al meu. Stiti poate, daca ati mai citit acest blog, ca mie mi se indeplinesc cele mai frumoase vise, asa ca .... "ramane pe marti la 14:30, cu buletinul, la poarta din Pangratti."
Nu vreau sa ma gandesc la faptul ca, cineva, ar putea vreodata sa spuna ca viata ar fi neinteresanta daca ni s-ar indeplinii toate dorintele, pentru ca a mea este al dracului de interesanta. Este posibil ca, bifandu-le pe toate, sa nu mai simt realitatea vajaindu-mi pe la urechi, dar ....e realitate pura, credeti-ma. Este totodata posibil sa ma plictisesc de viata si sa nu urmeze decat un drum oarecare pana la primul colt. Este posibil sa mi se infunde, este posibil orice. Si ce? Nu de aia e frumoasa viata?

 



PS: Sa stiti ca, desi nu eu am scris versurile piesei de mai sus, cred cu adevarat in ele

luni, 15 februarie 2010

Toata lumea, Fluturii la Control!

Imbinand elemente de funk, nu-jazz, electro, trip-hop, chill, Butterflies In My Stomach vine joi 18 februarie la Control Club, pe str. Academiei nr.19.
BIMS s-a nascut In primăvara anului 2005, avand In componentă patru dintre fostii membri Baba Novac (www.myspace.com/babanovac). După realizarea albumului de acid jazz Pastel Acid si promovarea acestuia, componentii trupei s-au orientat către colaborări In cadrul altor proiecte.
Bujor Stoicovici (bas) a colaborat cu trupele Cri Gri, Margento (a participat la Inregistrarea primului album), Zum si a scris muzica pentru două eseuri coregrafice: Above The Roof- prezentat la Bucuresti, Viena si Paris In cadrul proiectului international Terrains Fertiles - si ssst… ( proiect pentru care a fost filmat si un videoclip cu care operatorul Ovidiu Guzu a castigat premiul APTR 2005 pentru imagine). El a participat si la musicalul The Rocky Horror Show, in regia lui Alexander Hausvater si  a facut muzica pentru cateva scurt-metraje.
In vara anului 2006, Mihaela "Maca" Dinu a Inceput o colaborare cu Matt Johnson, pianistul cunoscutei trupe britanice Jamiroquai, colaborare care s-a concretizat in urma careia a rezultat piesa White Light si videoclipul acesteia, proiectul  fiind realizat exclusiv prin internet.
La sfarsitul lunii august 2006, In urma unui concurs initiat de casa de discuri Sony si de faimoasa publicatie Billboard , Butterflies in my Stomach a fost selectată printre cele mai bune trei trupe noi din lume, la sectiunea Electronic. Competitia a avut ca scop descoperirea de tinere talente ce vor fi promovate si vor avea sansa Intalnirii cu oameni importanti din industria muzicală. Dintre cele  8.000 de piese Inregistrate de grupuri din peste 80 de tări, la sectiunile Electronic, Rock si Urban, BIMS a fost una din cele trei trupe selectionate la categoria Electronic – Around the World.
www.bimsromania.blogspot.com
http://www.myspace.com/bimsromania

duminică, 7 februarie 2010

Super oferta lui Valentin

Doua concerte la pret de unul:

Zum si Tiptil in B52 de Sf. Indragostit


 

luni, 1 februarie 2010

Praf de stele

Aseara la Bobby Mc Ferrin lume multa, neasteptat de multa si neasteptat de tanara. Am vazut cel putin 20 de copii, avand varsta de pana in 7 ani, ceea ce, personal, nu cred ca e rau, pentru ca, in "cei sapte ani de acasa", daca mai prinzi si niste "iesiri" de genul acesta, nu poate fi decat de bun augur pentru viitorul tau.
Dar sa ne intoarcem la cei mari, cel putin teoretic, pentru ca, inevitabil, Bobby a reusit sa-i faca pe unii sa se poarte ca niste copii si sa-i provoace la dueluri "artistice" de povestit la nepoti. Desi, la prima impresie totul a iesit ok, ar fi cate ceva de carcotit. Este drept ca nu poate fi decat onorant sa poti canta cateva clipe in duet cu acest urias si sa nu-ti iasa rau.
Ai zice.
Din pacate, tot atat de adevarat este, cum spunea un amic la berea de dupa, destul de clar faptul ca si un motor calat, in duet cu Bobby Mc Ferrin ar putea suna armonios si chiar interesant. Acest magnific muzician reuseste cu harul sau si energia sa sa insufle forta si siguranta celui de langa el. Te face sa te simti in al noualea cer si parca plutesti in timp ce el presara praf de stele peste icnetele ghebosite de emotie ale pretendentului la un duet (unilateral) istoric. Este mai mult decat talentul, de sorginte pedagogica, de a folosi intregul material al clientului si de a-l purta catre perfectiune. Este har si poate multa iubire.


De la un concert al lui Bobby Mc Ferrin, pleci cu un suras si o stare de bine, ba chiar ai forta sa zambesti la praful de stele ce tocmai se indeparteaza, luat de vantul rece al unui Bucuresti umed de sfarsit de ianuarie.


Photocredit: Bety Blagu