Cu Banel si cu Elena, suntem chiar de toata jena

Este absolut remarcabil cum puterea iti poate intuneca mintile intr-atat, incat sa nu-ti dai seama ca, lasand lucrurile "nesupravegheate", in virtutea "democratiei de partid", faci un rau teribil propriului copil.
Ma refer, desigur, la subita si "neastepTATA" ascensiune politica a Elenei Basescu, o fetita extrem de draguta pe vremea cand tacea si nu prea interesa pe nimeni.
Traian Basescu are un misogin apetit de a se inconjura (politic vorbind) de "cadre de nadejde", care, in ciuda amanuntelor de organizare statala norvegiana sau cele legate de atat de complicata limba romana, dau foarte bine in peisaj, facand ca masculinitatea feroce a lupului de mare sa rasara ca un trandafir rozaliu din buchetul de urzici PD-L. Si cum sa nu para un om extraordinar, atata vreme cat la stanga si la dreapta si-a asezat niste bufoni pe care nu-i mai baga nimeni in seama si care, printr-un contrast izbitor, nu fac decat sa-si potenteze tatucul. Inteligent jucat la imagine in interiorul partidului, dar ce ne facem cu gafele monumentale pe care Traian Basescu le produce din ce in ce mai des?
Vorbind azi cu un prieten, acesta a facut o gluma privind o asemanare intre Traian Basescu, presedinte jucator al Romaniei si Banel Nicolita, jucator al Romaniei.
Stand si analizand ultimele iesiri la rampa ale presedintelui si anume cea legata de presa si aceasta mai noua, referitoare la tratatul cu Ucraina, imi dau seama ca gluma prietenului este una pecat de amara, pe atat de adevarata.
Aceste declaratii ale presedintelui jucator au foarte mult din parfumul de glorie, dar si de "eficienta", al autogolurilor marca Banel, pentru ca nu pot fi catalogate astfel de iesiri in care ii dai cu sutul in bot cainelui de paza al democratiei (fie el si destul de turbat pe alocuri), dupa care, cu doua zile inaintea celui mai important eveniment international desfasurat pe teritoriul Romaniei, la care, mai mult ca sigur, vor fi cei mai importanti oameni ai planetei (printre care Bush si Putin), vorbesti in necunostinta de cauza si profund demagogic despre tratatul cu Ucraina, tulburand niste ape oricum nu prea potabile.
Pe zi ce trece imi este tot mai clar ca Traian Basescu a pierdut haturile si, este posibil sa o ia cu oistea pe urmele lui Irimia, ceea ce nu este foarte confortabil pentru un pasager din caruta.