Eu am intrat in campania electorala!

Da si va anunt pe acesta cale ca sustin boicotarea votului.
In cele ce urmeaza va voi prezenta (sper sa aveti rabdare) punctul de vedere al unui confrate muzician, venit via e-mail. Este un mesaj lung si usor disperat, dar extrem de adevarat si pe care il sustin. Mi-as dori sa ai rabdare sa-l citesti, asa ca toarna-ti o cafea si ... lectura inteligenta iti doresc:

I HAVE A DREAM…..

Nu e ABBA , nu e Martin Luther King, nu e decat o dimineata cetoasa si rece intr-un anotimp cald si generos cu razele soarelui. Nu stiu care. Pana o sa reusesc sa-mi misc mainile si picioarele din amorteala, incerc sa-mi aduc aminte ce am visat si ce e realitate.

Incerc sa-mi revin din euforie. Care s-a nascut in urma unei revelatii decembriste.Revolutia. Am trait-o din plin.Se intampla acum 18 ani cand eram la varsta majoratului.La fel ca toti cei din piata palatului, piata universitatii, televiziune sau televizor(!!), am pus punct restrictiilor si am strigat.Nu m-am gandit niciun moment ca pot fi naiv, chiar am crezut in ceea ce s-a intamplat.Am participat din tot sufletul si poate asta m-a aruncat in pragul disperarii la mineriada. Primele semne de intrebare mi le-am pus odata cu spargerea opozitiei in sute de partide, dar asta nu m-a impiedicat sa particip la sustinerea a ceea ce incepuse sa se numeasca anticomunism.La vremea aceea nu puteam sa-mi dau seama prea bine ce inseamna, nu aveam cultura si experienta politica necesara, dar stiam ce presupune:contracararea celor care s-au unit intr-o tagma a innavutitilor sistemului comunist si care prin metode perfide, nepotisme sau interese de grup vor sa puna stapanire pe parghiile ce sunt necesare conducerii unui stat. Banci, comert exterior si interior, companii(in formare prin restructurarea vechiului monopol), imobiliare, terenuri.Si cred ca le-am identificat doar pe cele mai importante.Au urmat mass media si televiziunea.Impreuna cu acestea doua am combatut letargia si nonsanlanta indolenta in care ne afundasera cei 50 de ani. De dictatura.Pana cand mi-am dat seama ca aici se produc schimbari in urma unor interese, necunoscute noua telespectatorilor de rand, si am devenit circumspect. Servilismul desantat fata de cercurile reactionare formate din oameni ce capatau influenta tot mai multa in stat m-a mutat de pe un canal tv pe altul. Presa cumparata de-a lungul vremii o strangeam deja in baloti pentru a face loc unor lucruri mai folositoare. Intentia initiala a fost de a pastra franturi din modul in care ne-am format discernamantul politic si social cu ajutorul evenimentelor petrecute in strada , in campania electorala sau in familie, printre cei cativa intelectuali ce au avut taria de a se implica. Primul sprijin a fost indepartat chiar de la granita, nefiindu-i permisa intrarea pe teritoriul tarii prin tertipuri ce sfidau orice lege din cele ramase neabrogate dupa revolutie. Noroc cu Sarbatorile de Paste.Am strans din dinti si m-am gandit la cutia Pandorei. In care credeam ca voi mai gasi ceva.Prea multa lume se angajase la acest proiect. Circa 15.000 de specialisti.Nu ma socoteam unul dintre ei dar era singura solutie de a nu sta cu mainile in san. Am lipit si afise, am fost in fruntea coloanelor ce cutreierau Bucurestiul in lung si-n lat cu steagul national(gaurit pe galben!), am fost si in comisiile electorale pentru a bara fraudele, nu are rost sa-mi ridic statuie pentru devotamentul si spiritul de sacrificiu(de timp!). Profesorul mi-a trantit capacul pianului peste degete aruncandu-ma intr-un tunel ,de unde nu intrezaream vreo luminita ci dimpotriva, auzeam hohotele de ras amplificate de peretii rigizi, ai celor care odata ajunsi sus s-au dezbracat de blana oii si de caracter. Mi-am impus sa nu ma supar dar n-am reusit. Neastamparul m-a indemnat permanent la combaterea impunerilor absurde.Nu mi-a fost usor dar tocmai asta m-a adus in situatia de a alege intre doua rele.Cu toate ca spiritul de combativitate incepuse sa se clatine serios, conceptia pasivitatii imi crea repulsie. Asa ca oricat de deziluzionat si trist eram, nu m-am putut abtine de a face pact cu dracu pentru a trece puntea. Asta chipurile, impotriva executiilor publice ce ar fi urmat sa se tina pe stadioane si a listelor negre cu intelectuali ,amenintari ce oricum nu si-ar fi gasit sustinatori in zorii noului mileniu. Nici acum nu ma iarta constiinta, dar la momentul respectiv mi s-a parut un gest de-a dreptul patriotic. Facut din pacate intr-un context haotic.Eram la Roma si toti cei de la ambasada panicasera diaspora cu zvonurile aparitiei unei noi dictaturi in cazul in care tribunul castiga.Dupa un sfat ad-hoc cu toti cei care se simteau responsabili, ne-am suit in masini. Drumul prin ceata deasa pana la urnele otravite mi-aducea aminte de intreruperea directului de la piata victoriei cu mazilu pe tanc. Intr-o atmosfera marcata de ironie si talc(inteles!) am dezvirginat speranta. Ce-a urmat n-a fost altceva decat inceputul mascaradei intonata de credulitatea noastra. Oameni ce ar fi trebuit sa curete si sa intretina lumina deasupra crucii detinutilor politici , intr-un gest de penitenta suprema pentru greselile comise asupra acestora de catre membri ai familiei lor, apareau la tv fiind in complicitate cu noul regim si cautau prin orice mijloace oportuniste restaurarea cenzurii si a vechilor obiceiuri tovarasesti..Abuzurile si setea cu care trageau de la “tzeava” nationala cu tot cu nepoti,frati,unchi,gineri si amante, mi-a facut stomacul sa nu mai reactioneze nici la ranetidin(medicament de stomac!). Multi au plecat capul. Altii au plecat . Pur si simplu. Chiar si Congo parea o solutie mai buna decat cele ce se petreceau sub privirile paterne ale cucuvelei. Pentru a doua oara simteam ca ma sufoc. Imi faceam mea culpa pentru faptul ca buletinul imi era plin de stampile de vot pe ultima pagina, iar pe prima trona poza unui tanar ce ,in pofida idealurilor celor ingropati prematur in ’89 ,nu-si putea explica felul in care totul incepuse sa se naruie. Sentimentul de vinovatie crestea proportional cu numarul vilelor si al masinilor de lux ce sfidau-sfideaza majoritatea celor care nu se pricep sa dea tunuri imobiliare sau sa devalizeze banci. Crisparea celor care isi gaseau salvarea in imprumuturi pentru a putea plati facturile, mi s-a transmis si mie, chit ca de bine de rau reusisem sa ma descurc. Lautarii cand nu mai vor sa cante, pun batista pe tzambal. De aici si “linistea” care luase locul talk-show-urilor si a tuturor celor care ar mai fi comentat ceva. Mi se facea parul maciuca numai la gandul ca situatia mi se datora intrucatva si mie, prin faptul ca cei care-si bat joc de banii si viata noastra ,se cred legiferati de biletelul aruncat in urna. Brusc, mi-am dat seama cat de slabi si dezarmati am devenit in fata unei justitii aservite puterii si a marionetelor impuse in posturi cheie. Dreptatea se transformase intr-un fetis. Si noi ne-am transformat. Dar nu ne-am pierdut. Lavoisier. Cu firea !.Se adauga in ghiveciul Conventiei un ardei iute,spalat bine de timp si memorie, si iese un aluat pestrit de culoare galben-portocaliu cu lipici la popor. Pana Dorobantilor de pe vremuri este inlocuita de o suvita rebela pe cap, ce face hazul si reda speranta prin tonul taios si hotarat al carmaciului raspopit. Intre doua rele o alegi pe cea care isi recunoaste trecutul alterat prin declaratia ce-si reclama eternitatea:”Amandoi provenim din acelasi sistem comunist corupt, numai ca eu – fata de tine care stai aici si taci - imi recunosc greseala si incerc sa o corectez printr-o schimbare de mentalitate. Eu mi-am dat seama ca viitorul inseamna altceva. Tu apartii trecutului.” Cam asa imi suna acum vorbele acelea , mai mult sau mai putin redate exact. Un vechi aforism mi-a alinat momentele mai grele din viata. Zice asa : < -Cand casa ti-e in flacari, uiti pana si de cina. – Da:insa te despagubesti, dejunand apoi in cenusa.>. Si chiar asa. De ce n-as mai incerca odata? Ca asa am zis dintotdeauana. Din negurile istoriei noastre am citit cum tradarile si asasinatele se tineau lant,insa de fiecare data aparea un altul care,dezicandu-se de predecesor, lua calul alb intre picioare si ii dadea pinteni pana cadea lat sub povara responsabilitatilor ivite si a obligatiilor fata de clasa conducatoare. Mostenirea grea . Locul cenusii a fost luat de praful starnit cu furie de santierele stradale ce si-au obligat soferii bucuresteni, si-asa isterici la volan, sa faca slalom printre borduri si canale vaduvite de capace. Clauza omului celui mai favorizat s-a confundat cu o cauza. Impotriva unor personaje ce alcatuisera oligarhia. Cuvant desemantizat. La origini era pozitiv. Acum ni s-a oferit dusmanul pe tava, dar nu-l pedepsim pana ce legea nu-si spune ultimul cuvant. Si asta dureaza.In cateva cazuri invinuitul se plictiseste de viciile procedurale si fuge din inchisoare cu toata paza si camerele de supraveghere instalate, alegand tari asa zise de refugiu, de unde da interviuri presei si ameninta cu dezvaluiri. Se mai joaca si ruleta ruseasca cu 322 de gloante din care se scapa, dar cu aura de neinvins sifonata. Se prea poate ca schimbarile climaterice ale planetei precum si subtierea stratului de ozon sa dea de furca savantilor din lumea larga. La noi in tzara, ele au intrat in combinatie cu birurile inventate pe te miri ce, fortand omul din provincie sa se bejeneasca la oras in cautare de solutii materiale ce-i promiteau ca o sa traiasca bine. In sens contrar, cei de la “butoane” puneau mana fara rusine pe terenurile lasate de izbeliste, curatand de copaci si case vechi locul. De aici si pana la marii investitori ce-si fac de cap cu aprobarile pentru un etaj in plus la “modestele” cladiri cu penthouse si piscine suspendate, nu e nicio diferenta. Sunt tentat de multe ori sa cred ca sunt prea exigent. De drept sunt oameni care se imbogatesc si unii care saracesc. Sau capitalismul ar trebui sa fie altfel? 18 ani din viata in noul sistem mi-au fost de ajuns pentru a-mi serba cel de-al doilea majorat. Daca de primul (comunist) mi-a fost foarte usor sa ma lepad in dorinta de mai bine, de asta in care traim nu vom mai scapa fiind precum un computer virusat. Daca nu reusesti sa invingi virusul din calculator cu un program nou, stergi tot. Formatezi. Stergi tot ce se afla in documente :poze, filme, scrieri, si o iei de la capat. Poate chiar cu o varianta de sistem noua. Nu am de ce sa mai intru in polemica cu cineva care inca mai spera in ziua dreptatii pentru ca stiu ca exista naivi incurabili. Sau unelte ale sistemului ticalosit care dau sperante desarte oamenilor in dorinta de a-si pastra pozitiile privilegiate. Nomenclatura. Au reusit, intr-un anume fel spus, sa domine. Au luat pe rand...partide, meetinguri, greve, sindicate, asociatii civice si ligi de tot felul, si le-au pervertit. As zice virusat. Cred ca oamenii nu se imbolnavesc de stres sau de cancer, ci de minciuna si ticalosie, pentru ca este ultima metoda de supravietuire. Atunci cand in jurul tau inselaciunea se ridica la rang de arta. Vad in fiecare zi fetze ingandurate imbracate in culori inchise, ce misuna printre jeep-uri albe si case portocalii. Si am impresia ca asa cum sistemul precedent avea tot interesul de-a nu ne lasa sa gandim,. dandu-ne de lucru 6 din cele 7 zile pe saptamana a cate 8-10 ore pe zi, actualul cauta sa ne umple capul cu griji (facturi mari-salarii mici,datorii la banca, preturi mari la alimente) si probleme false (cine pe cine mai barfeste la tv, dezvaluiri incendiare cu vipuri de mucava, certuri si invinuiri formale intre partide ce colaboreaza de fapt in spatele cortinei). Si toate astea pentru a sugruma din fasa personalitatile adevarate si initiativele lor cu rol benefic pentru o societatate bolnava de scleroza. Cei care-si uita istoria sunt sortiti sa o repete.

Caut sa termin prin a motiva aceste randuri celui care a avut rabdare pana la sfarsit.

Refuz sa mai merg la vot si indemn pe cei care si-au pastrat perceptia treaza sa faca la fel, pentru ca dintre toate drepturile de contestare a faradelegilor puterii, este singurul care ne-a mai ramas nealterat. Sunt convins ca intrebarea retorica va fi : bine ,bine..si cine va conduce atunci? Simplu ! Cu siguranta ramane un segment coleric al societatii, denumit si , care va participa la vot. Statistica confirma faptul ca media de varsta a acestora depaseste 55 de ani iar sanatatea lor sufera la mai multe capitole. De aici un calcul simplu. In cazul in care numai acestia vor fi prezenti la vot, iar din celelalte categorii ale populatiei se vor duce numai interesatii sau cei platiti, procentul nu poate depasi 15-20%. Iar daca cei care castiga alegerile cu un asa procent de prezenta la vot mai au si tupeul de a se legitima in scaunele puterii inseamna ca in Romania, sistemul de guvernare nu are cum sa mai fie denumit democratie. Dupa cum scrie : Democraţia (în traducere literală "conducere de către popor", din grecescul δημοκρατία - demokratia demos, "popor," şi kratos, "conducere") este un regim politic prin voinţa poporului.

Mergand pe principiul votului, unde cei care aduna cele mai multe voturi sunt declarati castigatori ai alegerilor si formeaza noul guvern, trebuie remarcata o discrepanta. Intre hotararea celor 4/5 din cei cu drept de vot –care refuza votul- de a nu indreptati o guvernare ,oricare ar fi ea si formata din cei prezentati de partide, sa ne conduca si cei 1/5 care cauta cu disperare sa-si aduca protejatii in functii de raspundere. Oare principiul majoritatii, pe fond de vointa politica ,nu ar trebui aplicat si populatiei tarii si nu numai voturilor declarate valide? Mai pe scurt, cand majoritatea nu mai iese la vot (iar 4/5 nu cumva este chiar covarsitoare?) prima intrebare este….De ce? Stupid este ca cei care inca vor sa puna ştampila nu au observat ultima marsavie a parlamentului care a votat validarea votului indiferent de procentul care se prezinta la vot. In disperarea de a preintimpina pierderea imunitatilor obtinute cu mita si minciuni electorale, si-au asigurat prin intermediul continuitatea la „ciolan”. Oricum prin micsorarea numarului celor care voteza, si procentele partidelor tind sa se egalizeze la rezultate, ceea ce va da nastere la coalitii monstruoase. Dar aceste situatii nu sunt facute publice. Numai faptul ca in spatele usilor inchise baronii partidelor hotarasc cu premeditare aceste manevre, lovind de nulitate simbolica votul direct, ar trebui sa-i faca pe oameni sa-si dea seama de insuccesul actiunii lor inainte de a se petrece. Pana la urma votul are un dublu sens. Votezi pentru cineva, impotriva altcuiva. Dar cand vezi ca el este deturnat iar cei care profita ajung sa fie chiar cei impotriva carora ai votat…CE ROST MAI ARE?

Pana acum am visat frumos….

Vrei sa se transforme in cosmar?

Radu M.Georgescu