miercuri, 19 noiembrie 2008

Inca o dorinta mi se indeplineste

Mi se intampla ca mai toate dorintele sa devina mai repede sau mai tarziu realitate. Dezvoltarea ideii ar fi una complexa si, poate, pe multe pagini, dar trecand in revista dorintele mele importante de-a lungul timpului, stau si constat ca ... mai toate s-au indeplinit total sau partial, cu efectul scontat sau, dimpotriva, aducandu-mi multe batai de cap.
Enumerand cat de cat, pot spune ca am ajuns sa cant, de acolo am ajuns sa cant pe scene pe care mi le-am dorit, in festivaluri sau evenimente la care visam doar sa particip, mi-am cumparat instrumente muzicale la care nici nu indrazneam sa ma gandesc, dar pe care, seara la culcare, imi doream sa le gasesc in camera langa pat, in locul "lopetii", cand urma sa ma trezesc.
Am intemeiat cele mai interesante si indraznete trupe din Romania: Party Poopers (1995), Baba Novac (1999) si Butterflies in My Stomach (2005). Am facut muzica, am ascultat-o la radio, am scris muzica de dans contemporan si film, mi-am regasit numele pe generice de film la cinematograf.
Pe de alta parte, am fost patron de club de jazz, patron de carciuma la mare, autor de emisiuni de radio, organizator de concerte si chiar al unui festival de jazz, am calatorit, in principal am facut turism muzical (de exemplu, l-am vazut pe Sting in Bucuresti, Budapesta, Viena si Amsterdam).
In meseria mea de baza am facut tot felul de lucruri frumoase (voi face un post special cu asta), iar acum, pentru ca mi-am dorit asta, lucrez destul de putin si de specializat.
In dragoste, dar si in viata sexuala (atunci cand cele doua nu au coincis), am trait cele mai frumoase momente, iar cele mai deosebite fantezii erotice nu-mi sunt straine. Am cunoscut femei extraordinare care mi-au schimbat viata si mi-au facut-o minunata. Se poate spune ca am avut noroc ... poate, dar eu cred ca e mai mult decat atat.
Provin dintr-o familie care, in prima parte a vietii mele a fost destramata, dar la varsta de sase ani, impreuna cu mama mea, mi-am "ales" un tata nou care mi-a fost si-mi este cel mai bun si cel mai drag din lume. El este chiar mai mult decat mi-as fi dorit sau visat. Aici cred ca am avut chiar mult noroc.
Pot spune ca pana la varsta de 35 de ani nu am facut cate mi-as fi dorit sa fac, dar cred ca as vorbi cu pacat. Este drept ca de fiecare data iti doresti mai mult si ceea ce a trecut tinde sa nu mai conteze.
Cred ca e bine ca, din cand in cand sa mai facem cate un CV si sa reflectam la el. Este posibil sa gasim lucruri interesante pe care le-am facut si care merita toata atentia.

Dupa toate astea, faptul ca voi aparea duminica la ProTv, la emisiunea mea favorita, Apropo TV (detalii aici), ar putea parea un lucru meschin, o miza mica. Va spun ca nu e. Cand ti se indeplineste un vis, oricat de mic ar fi, bucura-te de el cu toata fiinta ta. Numai asa vei stii sa te bucuri cum se cuvine si de lucrurile cu adevarat importante si nu le vei lasa sa treaca neobservate si sa se cuibareasca stingher in CV-ul tau prafuit.

10 comentarii:

Antoaneta spunea...

Nice, ieri ma batea gandul sa scriu si eu un post in genul asta, si dupa ce l-am citit pe al tau chiar am facut-o. Mi-am impartit viata pe felii si le-am cantarit. E bine, dar de acum incolo parca trebuie sa urmeze altceva, altfel, simt ca am invatat destul pana acum si cumva trebuie sa fructific. Cred ca asa traim toata viata.

Bujor Stoicovici spunea...

Toti oamenii trec sau ar trebui sa treaca prin puncte de identificare, evaluare si sortare a realizarilor si esecurilor, a viselor si dorintelor, a posibilitatilor si sanselor. Punctele aceste nu cred ca sunt praguri de varsta sau momente cruciale din viata. Pur si simplu te apuca asa. Poate din lipsa de preocupari ajungi sa te preocupe si propria persoana? Asta nu e rau, de aia e buna cate o pauza. Ca si la fotbal zic aia ca pauza a fost un sfetnic bun :))

Maca spunea...

Buna ziua, domnule X

As dori sa stiu ce ati facut cu domnul Stoicovici!

Costin spunea...

inteleg ca eu nu contribui la fericirea ta? :-)

Bujor Stoicovici spunea...

@ Maca: Domnul Stoicovici este intr-un proces de transformare inceput cu multi ani inainte, iar acum este pe cale sa se finalizeze. Cunoasteti totusi un antidot?

@ Costin: Nu intelegi nimic ... ba da, sunt cel mai fericit cand iti citesc comment-ul ;)

Costin spunea...

Nu cred ca iti doresti ca procesul de transformare sa se finalizeze. Parerea mea.

Bujor Stoicovici spunea...

:) Asa e, m-ai prins in ipocrizia mea :)

muntele spunea...

băi, ce pana mea de moldovean te-ai oprit din scris prin decembrie, ă?

Bujor Stoicovici spunea...

reviiiiiiiiiiiiiiin

muntele spunea...

aşa, tată. dă-i înainte.