La fel ma intreb acum, cat de jos putem merge?
De dragul alegerilor, in numele celor multi (votanti spera ei), politicienii se fac de ras continuu. Asa se explica si iesirea pe post a lui Adrian Paunescu, care poate fi suspectat de orice, numai de prostie nu, facandu-se de ras, "in numele legii", evaluand arta dupa un nou criteriu: corespunde sau nu legii ICR. Este incredibil ca un poet (nu discutam acum valoarea acestuia) sa aiba o asemenea abordare (in mod evident stanjenitoare si pentru el catre finalul emisiunii), in direct, la o emisiune ce se adreseaza cozilor de lopata din aceasta tara si care isi permite sa judece public niste lucrari ce depasesc puterea de intelegere a telespectatorului model.
De dragul audientei si tot in numele celor multi, o televiziune isi permite sa se compromita intr-atat incat sa deraieze evident un subiect pe tarlaua scandalului, avand ca motto ideea tabloidica, conform careia daca un scandal nu exista, el trebuie creat si intretinut pana la urmatorul. Prezenta deloc fermecatoare a Andreei Cretulescu in grila de programe Realitatea TV nu este decat o dovada a lipsei de scrupule in atingerea audientei.
Stateam si ma uitam siderat la o serie de lucrari, in discutie fiind nu valoarea artistica ci natura pornografica a demersului.
Ce s-a desprins din aceasta emisiune?
Ca Andreea Cretulescu si Realitatea TV a gasit "vinovatul" (ICR) inaintea "judecatii", drept pentru care acesta trebuie in mod evident creionat intr-o lumina nefasta.
Ca Adrian Paunescu este aparatorul de neclintit al legii, trecand in barca lipsei de logica de cele mai multe ori. Aici stau si ma intreb ce o fi in sufletul unui om inteligent cand se aude spunand atatea tampenii in direct, numai de dragul uninominalului.
Ca Realitatea TV, cuprinsa de o pudoare nemarginita, a blurat organele nedorite de senator a fi subventionate din sudoarea fruntii poporului astuia de puturosi lasand sa se observe franturi din tablouri, prezentate intr-un medalion si accelerate ca intr-un powerpoint obosit sa alerge la cei zece prieteni carora trebuie sa-l trimiti dupa ce te-ai emotionat nevoie mare. Intrebarea care se pune este, in cazul in care Andreea Cretulescu ar ajunge, dintr-o regretabila eroare, la Florenta si ar trebui sa transmita de langa statuia lui Michelangelo reprezentandu-l pe David .... Realitatea ar blura si acel foarte celebru penis sau ... ar lasa-o pe Andreea sa se oripileze vazandu-l?
Ca Mircea Mihaes este un om ponderat si indulgent (nu raspunde la obrazniciile prezentatoarei), dar ca orice om de bun simt este imediat pus la zid de forta nestavilita a tupeului si a prostiei agresive.
Ca Dan Popescu a venit sa vorbeasca latina gainilor si, adaugand un strop de lamaie, a obtinut reteta sigura de antipatie profunda a telespectatorului furibund, care s-a grabit sa sms-uiasca niste sentimente de profunda sustinere a identitatii si culturii nationale, telespectator pentru care tabloul cel mai iubit este si va ramane "Fata in iarba".
Ca, in spiritul electoral ce ne anima finalul de an, parlamentul a si emanat o comisie de "specialisti", toti unul si unul, care sa judece caracterul pornografic si nereprezentativ pentru cultura Romana al demersului artistului al carui nume .... nu s-a pronuntat in emisiune, pentru ca ...., nu-i asa? nu ne pierdem in amanunte! Si iata-ne judecata arta ca pe vremuri, la comisiile de cenzura. Prin evul mediu, artistii sau savantii erau arsi pe rug. Daca nu am fi in uniunea europeana .... nu stiu ce s-ar face artistii astia, ca pe savantii acceleratori de protoni, senatorul Marinescu - Bideu inca ii asteapta cu chibritul aprins.
Ca, asa cum spunea si dl Mihaes, mass-media nu este interesata de fapt de proiectele ICR care sunt de ordinul miilor pe an, ci de scandaluri create din lipsa de intelegere atat a rolului ICR, cat si a artei in general.
Ca televiziunile si presa in general se adreseaza omului de rand pe care il vrea prost (ca in cantecul Sarmalelor Reci) si interactiv.
De ce? Simplu omul sta la televizor - publicitatea merge - politica merge - afacerile merg - noi cu drag privim.
Personal ma intreb: Cat de jos poti merge ca si televiziune? La fel de jos ca un politician? Poate si mai jos ca sa-i prinzi caderea in direct?
Un comentariu:
Excelenta postarea! Dupa ce si-a dovedit competenta in politica, fotbal - la care tot romanul se pricepe - a venit si randul artelor. Cunoastem deja ca romanul s-a nascut poet, TOT TELEVIZIUNILE ii confirma competenta si in domeniul muzicii, punandu-l pe telespectator sa jurizeze cu sms-ul festival dupa festival (asa s-a ajuns ca OROAREA aia de piesa compusa si interpretata de Mihai Alexandru si unchisu' sapro sa castige premiul intai la sectiunea CREATIE !!!! de la festivalul Mamaia 2008). Uite ca n-au stat mult pe gandire si a venit randul artelor plastice sa " coboare in strada" pentru a putea fi admirate si, nu-i asa, evaluate de ochiul sensibil, pedant, pudic si exigent al "poporului". Aceasta atmosfera de Cantare-a-Romaniei-tarzie in care se desfasoara orice act artistic, care se bucura si de complicitatea politicianilor DAR CARE MIZEAZA (cu succes, iata)PE TACEREA din ratiuni de BUN SIMT al creatorilor de arta si al celor, sa le zicem, "initiati". Firesc ar fi ca artistii sa "le dea doua palme" tuturor chibitilor intr-ale artei. Poate astfel Paunestii, Cretzulestile si Valentin-Stanii tentati sa infiereze creatiile care depasesc puterea lor de intelegere se vor mai gandi inainte sa critice (infiereze?) intransigent si superior.
Trimiteți un comentariu