miercuri, 5 noiembrie 2008

Asa si nu altminteri.

A inceput campania electorala in Romania de ceva timp si fiecare dintre noi este implicat in vreun fel, fie direct, fie emotional, fie prin eforturi suplimentare de a sta departe de politica, acum cand ea iti intra in casa, in casuta postala, iti da de mancare si de citit pe strazi, iti da de gandit (fara sa urmareasca asta) la cat de multa nevoie au ei de tine o data la cativa ani si la cum se poarta dupa.

Asa cum am scris in motto-ul pe care il voi pstra pe durata intregii campanii, eu voi anula votul. Asta pentru ca:
  1. PSD - niciodata! ... spunea cineva;
  2. PD-L este un partid de impostori si de oportunisti, un partid de inculti (surprinzator sa vezi ce calitate umana indoielnica este in acel partid) si nu in ultimul rand un partid condus abuziv de Traian Basescu si sustinandu-l, sustii incalcarea legii. In plus, PD-L vine (si asta se vede) din trunchiul FSN, de unde vinde si PDS, iar PSD - niciodata!
  3. PNL, care este partidul a carui doctrina o sustin, acum nu imi poate oferi decat o alianta amarata cu PSD, iar PSD - niciodata!
  4. Nu vreau sa mai votez impotriva cuiva. De fiecare data am facut-o si recunosc sincer ca nu am avut nici o bucurie. De fiecare data ajungea sa-mi para rau de vot si ma incalzeam cu ideea ca, daca ar fi iesit celalalt, ar fi fost mai rau.
Problema de ordin tehnic, ce ma va impiedica sa anulez acest vot in mod practic, va fi aceea ca in ziua votarii eu voi fi la Timisoara, iar, din cate am inteles, noua lege electorala nu imi da dreptul sa votezi decat daca stau acasa.
Coincidenta stranie care ma urmareste este aceea ca pe data de 10 decembrie 2000, ziua turului doi al alegerilor prezidentiale (mai tineti minte acea zi de doliu a alegerilor democratice in care s-au intalnit ion iliescu si corneliu vadim tudor?), eram plecat din Bucuresti si tot la Timisoara.
Nici atunci nu am putut vota, desi mi-as fi dorit din tot sufletul sa-l votez pe multumitorul minerilor in detrimentul stadioanelor pline de detinuti politic. Motivul a fost unul cat se poate de banal: imi uitasem buletinul la Bucuresti.
Jur ca n-am facut-o special. La vremea respectiva eram atat de speriat incat credeam ca ar putea conta si un vot.
Al meu.
Acum nu mai sunt asa de convins.
Pentru ca votul meu fie nu conteaza atat de mult ca numaratoarea lor, fie cel investit cu el il va folosi drept hartie igienica timp de patru ani fara o luna, cea de la campania electorala urmatoare.
Ca urmare, mai mult ca sigur nu voi vota acum si probabil nu voi mai vota pana in momentul in care sa existe un candidat caruia sa doresc din tot sufletul sa-i dau votul meu, avand incredere ca ar putea face tot ce ii sta in putinta sa ma reprezinte.
Poate nu voi mai vota niciodata.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Ti-am urmat sfatul, adica mi-am cautat candidatii. O sa-l votez deputat pe independentul Constantin Timoc, inginer plecat de mult in SUA si cu PNListul Raymond Luca, si el aflat tot in State, pana in 1996 a fost deputat PNL in Ro. PNL a avut atata imaginatie incat sa numeasca un pastor penticostal, iar PD-L, nimic mai bun:)

Eu nu voi fi la Timisoara, daca am sectie de votare la Montreal trebuie sa profit, nu?:)

Bujor Stoicovici spunea...

Indiferent pe cine vei vota, asigura-te inainte ca, macar teoretic, ar putea sa te reprezinte.
Eu am mai facut greseala de a nu da importanta reprezentativitatii si de aceea eu nu ma simt acum reprezentat de actualul presedinte.

Anonim spunea...

In mod surprinzator printre propuneri se afla si oameni educati, cu experienta unui sistem democratic, care stiu si ce inseamna sa fii roman in afara tarii. Evident candidatii din diaspora sunt cei care prezinta incredere, pentru ca au dovedit ca sunt buni de ceva, au reinceput de la 0, au facut alte scoli, si-au infiintat propriile afaceri, care nu i-au imbogatit dar prospera.

Chiar si candidatul PD-L, Mircea Lubanovici, e un nene simpatic, din Ipotesti, self-made man in USA. Altceva decat Ana Birchall sau Eugen Chivu. Intrebarea este in ce fel de Parlament si fata de ce Guvern ne vor reprezenta?